Corlatel, deportare romi sedentari

Numele satului :  Corlățel (comună, județul Mehedinți)

Regiune, regiune :   Regiunea Oltenia (România)

Data deportării : Septembrie 1942

Extras din mărturie :  

„Martorul și familia sa au fost ridicați de jandarmii români, care i-au închis într-o școală mare din Turnu-Severin, unde au rămas timp de 2 zile, după care au fost urcați în vagoane de marfă în gara Șimian. Nu au avut voie să ia la drum decât ceea ce aveau pe ei. Familia a fost urcat într-un vagon cu paie pe jos și unde se înghesuiau multe alte familii.

Au trecut prin Odesa, dar nu au avut voie să coboare din tren. Au ajuns în Varvaliovka, [localitate situată] în vecinătatea Bugului. Li sa dat puțină mâncare și au străbătut 3-4 sate din propria inițiativă; persoana intervievată nu amintește numele lor. Ceea ce ammintește, însă, este foamea pe care a întâmpinat-o de-a lungul întregii perioade din Transnistria. Părinții ei, sora și fratele au murit în timpul deportării. Restul familiilor sa reîntorți în țară cu trenul după război.”

Arhivele românești (dacă există) : N/A.

Notă istorică cu privire la romi :

Comuna Corlățel este situată în județul Mehedinți, la o distanță de aproximativ 40 km de Drobeta Turnu- Severin. La sfârșitul secolului al XIX-lea comună avea o populație de circa 800 de locuitori (MDGR 1899, II: 650). În cadrul recensământului general din 1930 au fost înregistrați 1366 locuitori în comună, dintre care 11 romi (RGP 1930, II: 278- 279). În comună se organizează o serie de târguri și bâlciuri anuale, atrăgând astfel de grupuri de căldărari nomazi care vindeau ustensile casnice și produsele confecționate din aluminiu, aramă și fier.

Notă istorică privind deportarea :

Romii din Corlățel au fost ridicați de jandarmii locali în jurul datei de 10.09.1942 și escortați în Drobeta Turnu-Severin, unde au fost închiși într-o școală timp de două zile. Persoana intervievată a precizat că romii deportați nu au avut voie să ia la drum decât ceea ce aveau pe ei (bunurile le fuseseră deja naționalizate). În jurul datei de 12.09.1942 s-au alăturat convoiului de romi adunați de pe teritoriul întregului județ și au fost îmbarcați în vagoane de marfă în gara Șimian. Aceste vagoane au fost atașate trenului special E8 având destinația Tighina. Trenul a pornit în date de 12.09.1942 și, după o călătorie în condițiile inumane, a ajuns la destinație după aproape o săptămână (ANI, fond IGJ nr. 126/1942: f. 109; f. 213- 214v).

Odată sosiți în Transnistria, deportații au trecut prin Odesa și au fost statorniciți în Varvaliovka (jud. Oceakov). Persoanavievată și familia sa au fost așezate în 3-4 alte localități (nemenționate în interviu), unde au avut mult de suferit datorită foamei și a frigului. Mai mulți membri ai familiei au pierit în lagăre (părinții, sora și un frate); cei care au supraviețuit s-au reîntors în România după terminarea războiului.

Categories

• Deportations

Features

• Rail Deportation
• Romanian Perpetrator
• Sedentary Lifestyle

Regions

• Oltenița

Video

Location