Cosauti, rromi deportati Moldova

Numele satului : Cosăuți (oraș, raionul Soroca)

Regiune, țară : Republica Moldova

Data deportării :  Iunie – August 1942

Extras din mărturie : 

“[…] Au fost primii care au ajuns în acest grajd [de lângă Vradiovka]. Nu mai erau animale în grajd, ci numai fân. Romii din România se strecurau afară din lagăr. Se strecurau pe sub firele de barbă ghimpată din jurul grajdului. Se duceau prin sate că să vândă lucruri. Romii au rămas în acest grajd până la sfârșitul războiului. Nu primau rații de hrană. Tatăl persoanei intervievate mergea pe ascuns la piață să cumpere mâncare. Își vindeau obiectele de valoare. Erau supravegheați de jandarmii români și germani. Mulți oameni au murit în lagăr. Sătenii veneau cu niște căruțe pentru a îngropa morții. Bunicul său Ivan a murit în lagăr. S-a strecurat afară pentru a merge la piață, însă a fost prins și împușcat. Familia nu a putut să recupereze trupul neînsuflețit.”

Arhivele românești (dacă există) : 

În cadrul recensământului din mai 1942, Poliția orașului Soroca identificat pe raza și în împrejurimile localității 19 romi nomazi (3 familii), 2 vehicule și 3 animale. Toți au fost propuși spre deportare în Transnistria (ANI, fond. IRJ, dosar 259/1942, f. 33). Este posibil ca familia persoanei intervievate să se fi aflat pe această listă numerică.

Un alt document de arhivă menționează un recensământ efectuat de Inspectoratul Regional de Poliție Chișinău efectuat în principalele orașe din Basarabia înainte de 13.08.1942. În Soroca au fost identificați patru romi mobilizabili având numele de Pleșca (Nicolae, Teodor, Ilie și Petru). Unii fuseseră deja predați jandarmilor pentru a fi trimiși peste Nistru (ANI, fond DGP, dosar nr. 185/1942, f. 139).

Notă istorică cu privire la romi : În orașul Soroca  locuiește una dintre cele mai numeroase comunități de romi din Republica Moldova. Orașul este situat pe malul Nistrului, la o distanță de circa 150 de km de Chișinău (DGB 1904: 194- 195). Recensământul efectuat de autoritățile țariste în 1897 a înregistrat în Soroca 15 351 de persoane, între care și 12 romi (PVPNRI 1897, III: 241- 242). După ce Basarabia (actuala Republică Moldova) a intrat în componența României Mari, în orașul Soroca s-au înregistrat 15 001 locuitori în cadrul recensământului din 1930, între care și 66 de romi (RGP 1930, II: 422 -423). O parte din acești romi se îndeletniceau cu fierăritul (romi ciocănari). Conform mărturiei persoanei intervievate, unii fierari aveau case în Soroca, însă se deplasau din sat în sat în anumite perioade ale anului pentru a-și vinde produsele.

Notă istorică privind deportarea :

În primă fază, romii nomazi și seminomazi din Soroca au fost recenzați de agenții locali de poliție în mai 1942. În vara anului 1942, polițiștii și jandarmii locali i-au strâns pe romii nomazi din oraș și din împrejurimi, i-au organizat în coloane și i-au escortat până la frontiera cu Transnistria. Persoana intervievată a mărturisit că în coloana de deportați au fost adăugați pe parcurs familii de romi (căldărari, ursari), iar deportații evrei au format o coloană separată. Marșul a durat aproape 2 săptămâni, având următorul itinerariu: Cosăuți- Iampol- Moina. Deportații au suferit de foame (au fost siliți să vândă localnicilor monede și bijuterii din aur în schimbul hranei); în timpul marșului, o bună parte din deportații evrei au fost executați de gărzile germane și îngropați în gropi comune.

Familia persoanei intervievate a fost strămutată într-un grajd de lângă Vradiovka, jud. Golta. Regimul era unul de lagăr: grajdul a fost înconjurat cu sârmă ghimpată, deportații au fost puși să muncească pe câmp, rațiile de mâncare erau insuficiente, iar gărzile îi executau pe cei care încercau să evadeze. Mulți deportați au murit în lagăr, inclusiv bunicul persoanei intervievate. Puținii romi care au rămas în viață au fost nevoiți să scape de vigilența gărzilor și să se ducă pe ascuns în satele vecine pentru a cumpăra mâncare.

Persoana intervievată s-a repatriat în România probabil în primăvara-vara anului 1944, când Transnistria a fost ocupată de trupele sovietice. Soldații ruși i-au pus pe deportați în căruțe și i-au lăsat să plece spre Soroca. Casa familiei din oraș a fost distrusă de bombardamente.

O scurtă notă despre un aspect al romilor, de exemplu un grup : În Soroca mai trăiesc unii romi fierari care practică meșteșugul tradițional. Însă tot mai mulți romi au părăsit meseriile tradiționale și se ocupă cu vânzarea diverselor produse casnice.

Categories

• Deportations

Features

• Caravan Deportation
• Deportation by foot
• German Perpetrator
• Nomadic
• Romanian Perpetrator

Regions

• Moldova

Video

Location