Sign In

Numele satului :  Lazu (sat în comuna Terpezița, jud. Olt)


Regiune, țară :
Regiunea Oltenia (România)


Data deportării : 
Septembrie 1942


Extras din mărturie : 

“[…] Au locuit într-un grajd împreună cu 3-4 familii. Au stat în acest grajd până în timpul iernii, apoi s-au mutat într-o casă în Karanika. Adulții și copiii mai mari mergeau în fiecare zi să muncească pe câmp; cei care munceau primeau un pic mai multă mâncare. Sarcina de lucru pentru ziua următoare era transmisă de către bulibașă. Mai venea uneori câte un rus care spunea că vrea să își ia casa înapoi. Unul care a veni i-a lovit pe bunicii săi cu un băț și i-a forțat să părăsească casa. Bunicii au mers să vorbească cu bulibașa, care i-a reinstalat în casă.

Cadavrele morților erau arse cu paie [deasupra] pentru a preveni răspândirea bolilor. Un sanitar român venea din când în când și depista [bolnavii de] tifos. În cel de-al doilea an s-au înregistrat și mai mulți morți, chiar și 30 pe noapte. S-au mutat din casă în grajduri și munceau la colhoz săpând șanțuri. Li se dădea mămăligă și pâine să mănânce. A văzut cum erau împușcați oameni pentru că furase mâncare. Dar fiind că numărul morților creștea, cadavrele erau aruncate într-o groapă la marginea satului […]”

 

Arhivele românești (dacă există) :

Persoana intervievată și familia sa se regăsesc pe lista deportaților romi din localitatea Lazu. Lista a fost întocmită de Legiunea de Jandarmi Dolj în septembrie 1942 și cuprindea un număr de 537 deportați de pe cuprinsul întregului județ Dolj (ANI, fond IGJ, dosar nr. 127/1942, f. 66)


Notă istorică cu privire la romi :  

Lazu este un sat în comuna Terpezița care, în trecut, era comună de sine stătătoare în județul Dolj, la o distanță de circa 30 km de Craiova. La sfârșitul secolului al XIX-lea număra 472 de locuitori (MDGR 1901, IV: 140), iar în 1930 730 de locuitori, dintre care 9 erau romi (RGP 1930, II: 174- 175). În realitate, numărul romilor din comună era mult mai mare; recensământul din 1942 a identificat în Lazu cel puțin 80 de romi sedentari (ANI, fond IFJ, dosar nr. 201.1942, f. 86; 106). O parte din acești romi se îndeletniceau cu agricultura, muncind pe pământurile marilor proprietari din zonă.


Notă istorică privind deportarea :

La recensământul din mai 1942, Legiunea de Jandarmi Dolj a inclus familia persoanei intervievate pe lista romilor sedentari având cazier și lipsiți de mijloace de trai, propuși pentru deportare (ANI, fond IFJ, dosar nr. 201.1942, f. 86; 106). Însă în septembrie 1942, jandarmii locali au deportați doar 11 romi (2 familii) din com. Lazu (ANI, fond IGJ, dosar nr. 127/1942, f. 66). Aceste familii au fost transportate cu trenul până la Craiova, apoi îmbarcate în vagoane de marfă atașate trenului special E8, care a pornit spre Tighina în data de 12.09.1942 și a sosit la destinația după aproape o săptămână (ANI, fond IGJ nr. 126/1942: f. 109; f. 213- 214).

 

Odată ajunsă în Transnistria, familia persoanei intervievate a fost așezată în com. Varvarovka (jud. Oceakov). Deportații romi au fost așezați în niște grajduri, apoi în case din apropierea unui colhoz și forțați să muncească pe câmpurile din apropiere. Rațiile de hrană infime, frigul și tifosul au făcut numeroase victime în rândul romilor. Cei care încercau să părăsească colhozul în căutarea hranei sau furau cereale erau împușcați de către gărzi. Persoana intervievată a rămas aproape 2 ani în Transnistria și și-a pierdut bunicii, tatăl și un frate.

 

Supraviețuitorii au reușit să se întoarcă în România în primăvara-vara anului 1944, în urma trupelor româno-germane care se retrăgeau de pe frontul de răsărit. Au mers pe jos până la Grigorești, de unde s-au îmbarcat într-un tren având direcția România.

 

O scurtă notă despre un aspect al romilor, de exemplu un grup :  O parte din romii din Lazu sunt agricultori.

Categories

Features

Regions

Video

Location

Added By Catalin Biban

Please in to see contact details.