Tamna rromi deportati

Numele satului  : Tâmna (sat în comuna omonimă)

Regiune, țară  : Județul Mehedinți, regiunea Oltenia (România)

Data deportării : Septembrie 1942 (ziua și luna nu apar în interviu, însă în rapoartele oficiale indică data de 12.09.1942)

Extras din mărturie :

“Romii au rămas două zile în curtea [Jandarmeriei], apoi, toți romii din regiune au fost urcați într-un tren cu cinsprezece vagoane. În fiecare vagon era câte un jandarm. Li s-a spus romilor că erau evacuați pentru a lucra la colhozurilor. Hrana: 400 de grame de făină de mălai aruncate pe podea, pe care le împărțeam. Nimeni nu a reușit să scape. Călătoria a dura 15 zile. Trenul a trecut prin Tighina, Tiraspol, Odessa.”

“[Deportații romi] au sosit în iarna anului 1942. Erau 14,000, în vara următoare nu au mai rămas decât 4000 de romi în viață, restul au murit din cauza tifosului, foametei și a altor boli […]”

Arhivele românești (dacă există):Romii deportați din satul Tâmna au fost menționați într-o serie de documente oficiale (rapoarte, liste nominale de deportați etc.) emise de Inspectoratul General al Jandarmeriei (IGJ) între anii 1942 -1944. Astfel, postul local de jandarmerie a identificat, în cadrul recensământului din mai 1942, un număr de 123 de “romi-problemă” pe raza comunei Tâmna, care au fost propuși pentru deportare (ANIC, IGJ nr. 201/1942: f. 161- 162).  Aceiași jandarmi au întocmit liste nominale cu cei 116 romi (capi de familie, soții și copii) care au fost deportați din Tâmna în data de 12. 09. 1942 (ANIC, IGJ dosar nr. 127/1942: f. 53-55). Pe aceste liste nu apare numele persoanei intervievate (Rafael Matei, născut în anul 1930), însă găsim menționată familia unui anume Nicolae Matei, deportat în Transnistria împreună cu soția și cele trei fiice (ANIC, IGJ dosar nr. 201/1942: f. 161).

Notă istorică cu privire la romi :  Tâmna este un sat localizat în comuna omonimă din județul Mehedinți (Oltenia), situat la o distanță de aproximativ 35 de km de orașul Turnu-Severin. La începutul anilor 1900 comuna avea dimensiuni medii și număra 740 de locuitori.  Alături de români trăiau și câteva zeci de familii de romi sedentari. Conform recensământului general al populației din 1930, Tâmna cuprindea 374 locuitori, dintre care 27 erau romi sedentari, care și-au păstrat limba maternă (RGP 1930, vol. II.1: 284- 285). Conform mărturiei persoanei intervievate, romii din Tâmna, inclusiv tatăl său, se îndeletniceau cu fabricarea cărămizilor. Această ocupație tradițională este practicată de romii cărămidari din Tâmna până în ziua de astăzi.

Notă istorică privind deportarea :

Deportarea romilor din Tâmna a fost efectuată de jandarmii locali în jurul datei de 10.09.1942, când 116 romi (14 familii) au fost ridicate din propriile case și escortate, pe jos sau în căruțe, până la Drobeta Turnu-Severin (ANIC IGJ dosar nr. 127/1942, f. 53-55). Conform mărturiei persoanei intervievate, deportații romi nu au putut să ia la drum decât un bagaj de mână (bunurile le-au fost naționalizate). După ce au stat în arestul Jandarmeriei două zile la Drobeta, romii au fost urcați în 15 vagoane, atașate trenului special E8, care a pornit spre Tighina în data de 12.09.1942. După o călătorie în condiții inumane, trenul E8 a ajuns la destinație după aproape o săptămână (ANIC, IGJ nr. 126/1942, f. 109; 213- 214v).

Odată sosiți în Transnistria, romii au fost așezați în câteva sate (Koroliovka, Mostovoi, Varvarovka, Karanika) din apropierea Bugului și forțați să lucreze în cadrul unor colhozuri sau ferme agricole. Satele erau păzite de către jandarmi și miliția formată din etnici germani (Selbstschutz Volksdeutsche), care îi tratau cu brutalitate pe romi și recurgeau la execuții sumare. Astfel, persoana intervievată a asistat la agonia unor romi care au încercat să evadeze, însă au fost prinși și arși de vii în fața celorlalți deportați. Condițiile de trai din Transnistria au fost foarte aspre și mai multe de zece mii de romi au pierit în urma bolilor, frigului și foamei. Persoana intervievată a evadat de două ori, însă a fost prins de trupele germane și române și internat în lagărul de la Trihati.

Întoarcerea în țară a avut loc în primăvara anului 1944, când a fost emis un ordin de repatriere a cetățenilor români din Transnistria. Persoana intervievată s-a reîntors pe jos până la Tiraspol, apoi a trecut, alături de familie, granița în România și s-a reîntors în Tâmna (casa îi fusese naționalizată).

O scurtă notă despre un aspect al romilor, de exemplu un grup :

Satul Tâmna cuprinde o importantă comunitate de romi cărămidari.

Abrevieri folosite:

ANIC- Arhivele Naționale Istorice Centrale

IGJ – Inspectoratul General al Jandarmeriei

RGP 1930- Sabin Manuilă (ed), Recensământul general al populației României din 29 decembrie 1930, vol. II, București: Monitorul Oficial, Imprimeria națională, 1938

Categories

• Deportations

Features

• Rail Deportation
• Sedentary Lifestyle

Regions

• Romania

Video

Location