Deportare rromi Gulia

Numele satului : Satul Gulia aparține de orașul Dolhasca, jud. Suceava

Regiune, țara :Regiunea Moldova, România

Data deportării : Septembrie 1942

Extras din mărturie : “[…] La început, persoana intervievată a fost cazată într-o casa înconjurată de un zid, nu departe de satul Lavorușino (Ucraina). În momentul sosirii au fost întocmite liste și, în conformitate cu aceste liste, țiganii primeau rații de făină și cartofi. […] Luau apă dintr-o fântănă pe care o foloseau și localnicii ruși. Țiganii au fost puși să muncească pământurile rușilor. Cei care mureau au fost îngropați în gropi comune.”  

Arhivele românești :Persoana intervievată, Ruza Lăcătușu, apare pe lista romilor sedentari deportați de pe teritoriul comunei Dolhasca (de care satul Gulia aparținea în 1942). Legiunea de Jandarmi Baia a inclus-o pe această listă (numele i-a fost ortografiat “Lăcătușu V. Roza”) alături de întrega sa familie (ANI, fond IGJ, dosar nr. 127/1942, f. 100).

Notă istorică cu privire la romi : Dolhasca reprezintă reședința uneia dintre cele mai mari comunități de romi tradiționali din regiunea Bucovinei. Satul este arondat orașului Dolhasca și este situat la o distanță de circa 44 km de municipiul Suceava. La sfârșitul secolului al XIX-lea se pare că mai multe comunități de romi (ursari, pieptănari și fierari) s-au stabilit la marginea satului Gulia. În jurul anului 1900 locuiau în Gulia 250 de familii sau 796 de locuitori (MDGR 1900, 3: 661). Recensământul general din 1930 a identificat în Gulia un număr de 1286 de locuitori, dintre care 242 de romi și 3 evrei (RGP 1930, II: 44- 45).

Notă istorică privind deportarea :

Ruza Lăcătușu s-a născut în satul Gulia într-o familie de romi lăutari. Părinții și cei șase copii au fost incluși de către Legiunea de Jandarmi Baia pe lista romilor “indezirabili” și propuși pentru deportare în vara anului 1942. Jandarmii din Dolhasca i-au ridicat din propria gospodărie în septembrie 1942 și i-au escortat spre gara din localitate. Ajunși aici, au fost îmbarcați în vagoane de marfă și, după o scurtă oprire în Iași, au pornit spre Transnistria în data de 16 septembrie (ANC, fond IGJ, dosar nr. 127/1942, f. 128).

După ce au sosit în Transnistria, deportații au fost strămutați în apropierea satului Lavorușino și supuși unui regim de muncă forțată (lucrau pe pământurile localnicilor ucraineni în schimbul unor mici rații de făină și cartofi). În ciuda amenințărilor cu represalii, unii deportați părăseau clandestin satul în căutarea

Categorii

• Deportări

Caracteristici

• Deportarea caravanei
• Deportarea pe jos
• Deportarea feroviară
• Autorul român
• Stilul de viață sedentar

Regiuni

• Moldova

Video

Locație