Deportare rromi Pietris

Numele satului :  Satul Pietriș, comuna Dolhești, județul Iași

Regiune, țară : Regiunea Moldova, România

Data deportării : Septembrie 1942

Extras din mărturie :

“Preotul din sat a spus că romii «infractori» ar trebui separați de ceilalți, deoarece unii dintre ei provoacă probleme și fură. Romii au fost adunați în centrul satului și împărțiți în două grupuri: cei care avea antecedente penale și cei care nu aveau. Cei din prima categorie au fost deportați chiar în aceeași zi. Atunci când au fost adunați, preotul nu a mai fost prezent, doar administrația locală [s-a ocupat]. Sătenii din localitate i-au dus pe deportații [romi] la gara din Huși. Căruțele, în număr de 10, nu au fost confiscate de jandarmi; romii au plecat de bună voie fiindcă au dat crezare promisiunilor [că vor primi pământ și case în Transnistria].”

Arhivele românești (dacă există) :

N/A. Din păcate, numele familiei Baciu nu se regăsește nici pe lista romilor recenzați de Legiunea de Jandarmi Fălciu în mai 1942 (ANI, fond I.G.J., dosar nr. 203/1942: f. 113- 114), nici pe cea a sedentarilor deportați în septembrie 1942 (ANI, fond I.G.J, dosar nr. 127/1942: f. 113- 115).

Notă istorică cu privire la romi :

Satul Pietriș face parte din comuna Dolhești, situată în partea de sud-est a județului Iași, la o distanță de aproximativ 50 km de municipiul Iași. În sat locuiește una dintre cele mai mari comunități de romi din regiune. Menționat inițial sub numele de Dezrobiți, satul a fost întemeiat în prima jumătate a secolului al XIX-lea de către foști robi lingurari, fierari și ursari, conform tradițiilor locale (Merlan și Hapaleț 2006, 73). În 1893, în Pietriș locuiau 600 de persoane, între care circa 100 de familii de romi care își câștigau traiul din fierărie, lăutărie și agricultură (Chiriță 1893, 149- 150). În cadrul recensământului din 1930 au fost înregistrați în comuna Pietriș 1046 de locuitori, între care 729 de romi (Recensământ 1938, 2.1: 198- 199).

În mai 1942, Legiunea de Jandarmi Fălciu (de care aparținea comuna Pietriș) a identificat în localitate 57 de familii (199 de persoane) ai căror membrii aveau antecendente penale și erau lipsiți de mijloace de trai (ANI, fond I.G.J., dosar nr. 203/1942: f. 113- 114). Pe lista finală a deportaților au fost incluse 48 de familii (158 de persoane), care au fost evacuate în Transnistria în data de 13 septembrie 1942 (ANI, fond I.G.J, dosar nr. 127/1942: f. 113- 115).

Notă istorică privind deportarea :

Gheorghe Baciu face parte dintr-o familie de romi lăutari, fiind născut în satul Pietriș. Părinții săi (tatăl era lăutar) și cei 7 frați și surori au fost vizați inițial de forțele de ordine locale, însă nu au fost incluși pe lista finală a deportaților. Romii din Pietriș au fost adunați în centrul satului și împărțiți în două categorii: cei cu antecedente penale și cei fără. Capii de familie care aveau cazier au fost deportați, împreună cu soțiile și copii, chiar în aceeași zi. Unii au plecat de bună voie deoarece au crezut în promisiunile făcute de forțele de ordine locale, conform cărora urmau să primească pământ și case în Transnistria. În data de 13 septembrie 1942, deportații au fost escortați la gara din Huși și îmbarcați în vagoane de marfă. Ajunse în Iași, aceste vagoane au fost atașate trenul special E7 Iași-Tighina, care a pornit spre Transnistria în data de 16 septembrie 1942 (ANI, fond I.G.J, dosar nr. 127/1942: f. 131).

Familia lui Gheorghe Baciu urma să fie evacuată în al doilea val de deportări, însă măsura a fost revocată și nu a mai părăsit localitatea. Deși nu a fost deportată, persoane intervievată cunoaște o serie de amănunte despre pierderile suferite de deportații romi (multe familii au pierit în Transnistria).

O scurtă notă despre un aspect al romilor, de exemplu un grup : Persoana intervievată face parte din grupul romilor lăutari (probabil ursari).

Categorii

• Deportări

Caracteristici

• Deportarea pe jos
• Autorul român
• Stilul de viață sedentar

Regiuni

• Moldova

Video

Locație