Deportare rromi Hârlau

Numele satului : Orașul Hârlău, județul Iași

Regiune, țara : Regiunea Moldovei (România)

Data deportării : Iunie- august 1942

Extras din mărturie : “Au murit foarte mulți romi în bordeie [în Transnistria]. Iarna a fost foarte frig și mulți dintre noi au murit. Alții au murit în timpul evacuării [din 1944]. Când ne-am întors, a fost ger puternic și mulți dintre noi au murit pe drum.”

Arhivele românești :  N/A.

Notă istorică 
cu privire la romi :

Hârlău, oraș situat în nord-vestul județului Iași, la o distanță de circa 50 km de Botoșani. În oraș locuiește o importantă comunitate de romi. Informații sporadice despre romii locali apar în secolul al XIX-lea (Lișman 1972, 16- 17). O catagrafie din 1832 a înregistrat în târgul Hârlău 602 locuitori, între care și 10 robi romi (Negruți 1997, Anexa nr. 6). În jurul anului 1900, în Hârlău trăiau 4196 locuitori (MDGR 1900, III: 712), iar în 1930, 9047 locuitori (RGP 1930. II: 72- 73).

Deși nu a fost înregistrat nici un rom în localitate în cadrul recensământului general din 1930, Comisariatul de Poliție Hârlău a identificat pe raza orașului un număr de 225 de romi sedentari în luna mai 1942 (Nastasă și Varga 2011, 420). Pe lista finală a deportaților au fost incluși 50 de romi sedentari, având cazier și lipsiți de ocupații stabile; după ce le-au fost românizate bunurile, romii din Hârlău au fost escortați la gara din localitate și îmbarcați într-un vagon de tren având destinația Iași (ANI, fond IGJ, dosar nr. 127/1942: f. 130). După o scurtă oprire în Iași, vagonul a fost atașat trenului special E7 Iași-Tighina care a pornit spre Transnistria în data de 16 septembrie 1942. O parte din deportații din Hârlău au fost strămutați în comuna Balșoi-Karanica, județul Oceakov. Condițiile aspre de trai și convingerea că au fost incluși abuziv pe lista deportaților i-au îndemnat să înainteze petiții de repatriere către autorităților române. Două astfel de petiții au fost examinate de Legiunea de Jandarmi Botoșani, care le-a dat aviz negativ (ANI, fond IGJ, dosar nr. 43/1943, 1: f. 99). Din păcate, nu se cunosc alte informații despre soarta deportaților romi din Hârlău și modul în care au reușit să se reîntoarcă în țară între anii 1944- 1945.

Notă istorică privind deportarea :

Familia persoanei intervievate (părinți și 6 copii) se deplasa în căruță, în satele din întreaga regiune a Moldovei, pentru a-și vinde cazanele din cupru.

În vara anului 1942, familia Stănescu, împreună cu alți romi din șatră, au fost arestați de jandarmi în vecinătatea satelor Urechești și Cotești (jud. Vrancea). Jandarmii au întocmit tabele cu numărul familiilor, a căruțelor și a animalelor din fiecare grup. Romii au fost escortați de jandarmi în satul Vișani, punct de concentrare al deportaților din regiune. Aici au format un convoi de deportați, care au fost escortați de jandarmi peste Prut, până în Cahul. Din această localitate au fost preluați de trupe germane, care i-au escortat pe deportați până în orașul Tiraspol.

Ajunși în Transnistria, deportații romi au fost strămutați în comuna Domaniovka (jud. Golta), în grajdurile unui colhoz (cei care nu au avut loc au trăit în corturi). Căruțele și animalele le-au fost confiscate. În toamna anului 1942 au fost strămutați în comuna Tridubi, pe malurile Bugului, în bordeie îngropate în pământ. Aici au muncit în cadrul unui colhoz (, culegeau porumbul, cartofi etc.) sub supravegherea jandarmilor și a trupelor paramilitare ucrainene. Rațiile de mâncare pe care le primeau erau mici (200 de grame de cartofi sau de făină), astfel că deportații romi făceau troc pe ascuns cu localnicii ucraineni, schimbând obiecte și haine în schimbul hranei. Mulți romi au murit datorită frigului și foamei, iar trupurile au fost aruncate pe câmp, fiind devorate de câini.

Repatrierea a avut loc în martie 1944, când jandarmii le-au spus că urmau să evacueze Transnistria. Drumul spre România a fost lung și plin de greutăți (mulți romi au murit datorită frigului sau au fost atacați de trupele germane în retragere). Supraviețuitorii romi au fost escortați la Tiraspolul, iar mai târziu au traversat Nistrul și Prutul pentru a ajunge în România.

O scurtă notă despre un aspect al romilor, de exemplu un grup : Romi căldărari care se îndeletniceau și cu prelucrarea metalelor (confecționau cazane din cupru și ustensile de aluminiu).

Categorii

• Deportări

Caracteristici

• Deportarea caravanei
• Deportarea pe jos
• Nomad
• Autorul român

Regiuni

• Iasi

Video

Locație