Deportare rromi Ciorasti

Numele satului :  Comuna Cioraști, județul Galați

Regiune, țară : Regiunea Moldova (România)

Datele deportării : Iunie- august 1942

Extras din martie : “Le-au trebuit 7 săptămâni pentru a ajunge la Bug. Au ajuns în Tridubi trecând prin Tiraspol. Toate căruțele le-au fost confiscate de către ruși pentru colhoz. Țiganii au fost așezați în bordeie. Bunicul persoanei intervievate a murit. Nu l-au putut îngropa și trupul său a rămas lângă foc. Au săpat o groapă adâncă în căutarea apei […]”

Arhivele românești (dacă există) : N/A.

Notă istorică cu privire la romi : Satul Cioraști din comuna omonimă este situat în județul Galați, într-o zonă agricolă și în proximitatea unor rute comerciale. Atestat documentar încă din secolul al XV-lea, satul a fost reînființat drept târg în anul 1856. Noul târg a atras rapid comercianți și meșteșugari evrei, turci, armeni și greci, precum și un număr important de romi care s-au stabilit în mahalaua de lângă Stadion. În jurul anului 1900 târgul Cioraști număra 1498 de locuitori, dintre care 670 erau evrei și de alte naționalități (MDGR 1901, IV: 75). În cadrul recensământului din 1930 au fost înregistrați în comuna Cioraști 2421 de locuitori, între care și 424 de evrei și 100 de romi sedentari (RGP 1930, II: 450 -451). Grupuri de romi căldărari făceau popas periodic în apropierea târgului, atrași probabil de poziția sa comercială prielnică (proximitatea căii ferate Galați-Tecuci și a șoselei naționale) și de iarmaroacele locale, unde puteau să își vândă produsele.

Notă istorică privind deportarea :

Familia persoanei intervievate trăia în corturi vara și se deplasa în căruță din sat în sat pentru a vinde obiecte și ustensile de metal. Întreaga familie a fost arestat de jandarmi în vara anului 1942 și trimis sub escortă în Transnistria, urmând probabil itinerariul Oancea- Tiraspol timp de aproape 7 săptămâni.

După ce au ajuns în Transnistria, romii au fost strămutați în localitatea Tridubi din jud. Golta, în apropierea Bugului. După ce le-au fost confiscate căruțele și animalele, deportații au fost supuși unui regim de muncă forțată, fiind siliți să muncească în cadrul unui colhoz (culegeau porumb) în schimbul unor mici rații de mâncare. Erau supravegheați de gardieni ucraineni, care se comportau abuziv. Deportații au trăit în bordeie insalubre și au fost siliți să își sape singuri o fântână pentru a avea acces la apă potabilă. Foamea și tifosul au făcut numeroase victime, inclusiv bunicul persoanei intervievate.

Repatrierea a avut loc probabil în vara anului 1944, în urma trupelor române și germane care se retrăgeau din fața înaintării Armatei Roșii. Deportații romi au mers pe jos o bună parte din lungul drum spre casă.

O scurtă notă despre un aspect al romilor, de exemplu un grup : Romi căldărari.

Categorii

• Deportări

Caracteristici

• Deportarea caravanei
• Deportarea pe jos
• Nomad
• Autorul român

Regiuni

• Moldova

Video

Locație