Deprtare romi Carta

Numele satului : Satul Cârța, comuna Cârța, județul Sibiu

Regiune, țară : Regiunea Transilvania (România)

Data deportării : Iunie- august 1942

Extras din mărturie :

“Grupul a sosit la Bug toamna, după aproape 3 luni de drum. La sosire, toate lucrurile de valoare, inclusiv două căruțe, caii, aurul, veșmintele și banii, le-au fost confiscate de 2 jandarmi români și 2 germani. Romii au fost așezați pe un câmp din apropierea malurilor Bugului, împreună cu alte grupuri de căldărari și lingurari. Lagărul era înconjurat de cursul Bugului din trei părți, iar cea de-a patra parte era păzită, astfel că nu se putea ieși din tabără […]. Lagărul era situat în apropierea județului Golta, lângă satele Katerinka și Krimka. Reiese încă o dată importanța banilor, în condițiile în care cei care nu mai aveau nimic au pierit de foame. Trupurile le-au fost transportate de ruși și jandarmi în căruțe și îngropate într-un loc din apropiere.”

Arhivele românești (dacă există) :  N/A.

Notă istorică cu privire la romi :

Satul Cârța (în germ. Kerz, în maghiară Kerc), parte componentă a comunei cu același nume, este situat pe malurile Oltului, în județul Sibiu, la o distanță de circa 35 km de orașul Făgăraș. Satul a fost locuit din epoca medievală de sași și români, alături de care s-au așezat și câteva familii de romi. Recensământul din 1850 din Transilvania a identificat 956 de locuitori în sat, dintre care 359 erau români. 526 sași, iar 80 romi (SCT 1996, 304- 305). Peste aproape 80 de ani, recensământul general din 1930 a înregistrat în comuna Cârța (aparținea acum de județul Făgăraș) 959 locuitori, însă ponderea grupurilor etnice s-a modificat: 502 români, 446 sași și nici un rom (RGP 1930, II.1: 192- 193).

Notă istorică privind deportarea :

Familia lui Nicolae Căldăraru se îndeletnicea cu prelucrarea și comercializarea cazanelor de cupru în satele din sudul Transilvaniei. Întreaga familie se deplasa sezonier din sat în sat pentru a-și vinde produsele, așezându-se temporar la marginea unei localități, cu permisiunea autorităților locale (primăria le ștampila carnetul de sălaș). Existența le-a fost brusc bulversată în vara anului 1942, când familia a fost arestată de 4 jandarmi locali, însoțiți de 4 germani și escortată în Brașov. Pe drum li s-au alăturat alte căruțe cu deportați romi; coloana astfel formată a fost escortată de jandarmi din sat în sat până la granița de est a țării (Nistru).

După trei luni de drum, familia Căldărarui a ajuns în Transnistria. La sosire aproape toate bunurile le-au fost confiscate de către jandarmi, fiindu-le lăsate doar corturile pentru a se adăposti. Grupul de deportați romi a fost așezat într-un lagăr situat lângă malurile Bugului, lângă satele Katerinka și Krimka. Regimul de detenție era sever: romii erau atenți supravegheați de jandarmi, nu se puteau deplasa în afara lagărului decât cu autorizație și erau nevoiți să își cumpere singuri alimentele (făceau troc cu localnicii). Iarna anului 1942 a fost deosebit de aspră, mulți romi decedând din cauza frigului și a lipsei alimentelor. Unii au fost împușcați de gardieni pe când încercau să părăsească lagărul în mod clandestin pentru a merge în satele învecinate în căutarea hranei.

Odată cu venirea primăverii, deportații au fost mutați în grajdurile unui colhoz și supuși unui regim de muncă forțată. Munceau de dimineață până seara, inclusiv copiii, și primeau în schimb mici rații alimentare. Gărzile și trupele germane se dedau la abuzuri (aplicau pedepsele corporale și violau femei rome) Odată cu venirea iernii, deportații s-au mutat în bordeie săpate de ei însăși, situate la circa 100 m de grajduri. Bilanțul deportării a fost unul deosebit de tragic pentru Nicolae Căldăraru, care și-a pierdut ambii bunici în Transnitria. Trupurile le-au fost înhumate într-o groapă comună de trupele germane.

Repatrierea a avut loc în primăvara-vara anului 1944, odată cu retragerea trupelor române și germane din Transnistria în fața ofensivei Armatei Roșii. Supraviețuitorii romi s-au îndreptat spre o gară din apropiere, unde au primit asistență din partea Crucii Roșii. S-au îmbarcat într-un tren de marfă având destinația Iași, iar de aici au pornit către satul natal.

O scurtă notă despre un aspect al romilor, de exemplu un grup : Nicolae Căldăraru face parte din grupul romilor căldărari.

Categorii

• Deportări

Caracteristici

• Deportarea caravanei
• Deportarea pe jos
• Autor german
• Nomad
• Autorul român

Regiuni

• Transilvania

Video

Locație