Deportare rromi Roman

Numele satului : Municipiul Roman, județul Neamț

Regiune, țară :Regiunea Moldova (România)

Data deportării : Iunie- august 1942

Extras din mărturie :

“În timpul acelei ierni  aspre, mulți deportați romi au murit de frig, foame și de boli [în Transnistria]. Erau păziți de gardieni. Existau mai multe tabere de romi în acel loc. Mai târziu i-au dus, sub escorta unor jandarmi români și ucraineni, într-o pădure mare din apropierea orașului Chișinău, unde au rămas până în iarna următoare. Dormeau în corturi; [jandarmii] români le-au confiscat toate bunurile […]”

Arhivele românești (dacă există) :

În cadrul recensământului secret din 25 mai 1942, Poliția orașului Roman a identifica pe raza orașului un număr de 10 romi nomazi (1 sălaș), pe care i-a propus pentru evacuarea în Transnistria. Lista este una numerică, însă nu este exclus ca familia lui Mircea Copot să se fi aflat pe respectiva listă (ANI, fond DGP, dosar nr. 187/1942, f. 193).

Notă istorică cu privire la romi :

Municipiul Roman, situat la confluența râurilor Moldova și Siret, face parte din județul Neamț. În acest vechi târg moldovenesc s-au așezat, alături de autohtoni, coloniști sași, unguri, armeni și evrei. Romii au fost atestați documentar încă din secolul al XV-lea. Conform unor documente datând din secolul al XVIII-lea, în târgul Roman locuiau circa 20 de robi romi care se îndeletniceau cu muzica și fierăria (Atanasiu 2016, 351). Un recensământ din anul 1832 a identificat în târg 6169 de locuitori, între care și 195 de robi boierești (Jumară 1992, 165- 166).

Populația romă a crescut simțitor în anii interbelici. Recensământul din 1930 a înregistrat un total de 28,823 de locuitori în Roman, dintre care 606 erau romi (Recensământ 1930, II.1: 368). În anii 1930 au apărut primele organizații locale ale romilor, care s-au afiliat Uniunii Generale a Romilor din România. Conform unei statistici interne a UGRR, filiala din Roman și cele 2 subfiliale din județ includeau un număr total de 4, 516 membrii (Potra 1939, 126).

Romii romașcani au fost direct afectați de măsurile de deportare din timpul războiului. Poliția locală a deportat 49 de romi din localitate, dintre care 10 erau nomazi și 39 sedentari (ANI, fond D.G.P., dosar nr. 186/ 1942: f. 252). Acești romi au fost predați Legiunii de Jandarmi locale, care i-a îmbarcat într-un vagon de tren având destinația Iași pe 14 septembrie. După ce a sosit în Iași, vagonul a fost atașat trenului special E7 Iași-Tighina, care a pornit spre Transnistria în data de 16 septembrie 1942 (ANI, fond I.G.J., dosar nr. 127/ 1942: f. 136).

Notă istorică privind deportarea :

Mircea Copot face parte dintr-o familie de căldărari care se deplasa în căruța cu coviltir prin satele din regiunea Moldovei pentru a vinde uneltele și vasele din metal pe care le confecționau.  Au fost arestați de către jandarmi în anul 1941 și duși în diferite localități (Piatra Neamț. Vișani și Hârlău), unde au fost siliți să presteze muncă forțată (munci agricole și construirea unui drum). Probabil în vara anului 1942 familia lui Mircea Copot a fost evacuată cu propria căruță în Transnistria, urmând probabil ruta Galați-Tighina. Bunurile le-au fost confiscate de către jandarmi atunci când au trecut granița țării.

După ce au ajuns în Transnistria, familia Copot a fost strămutață în localitatea Tridube (jud. Golta) și silită să muncească în cadrul unui colhoz. Atât adulții, cât și copiii au fost cazați în niște grajduri și supuși unui regim de muncă forțată, primind în schimb rații infime de circa 200 grame de făină de mălai pe zi. Iarna anului 1942 a fost deosebit de aspră și mulți deportați romi, inclusiv sora persoanei intervievate, au pierit din cauza frigului, lipsei hranei și a tifosului.

Ulterior, familia lui Mircea Copot a fost transferată într-o pădure din apropierea orașului Chișinău. Deportații au dormit în corturi și s-au îndeletnicit (probabil) cu tăierea și colectarea lemnului.

Repatrierea a avut loc în primăvara-vara anului 1942, odată cu retragerea trupelor române și germane din Transnistria. Pe drumul de întoarcere mulți romi și-au pierdut viața. Supraviețuitorii s-au îmbarcat într-un tren și au ajuns până la Tiraspol. Au traversat Nistrul, iar mai târziu Prutul, cu barca și au ajuns în România.

O scurtă notă despre un aspect al romilor, de exemplu un grup :Persoana intervievată face parte din grupul romilor căldărari.

Categorii

• Deportări

Caracteristici

• Deportarea caravanei
• Deportarea pe jos
• Nomad
• Autorul român

Regiuni

• Moldova

Video

Locație